Postul închinat sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este la fel de vechi ca posturile marilor sărbători din timpul anului.
Acest post s-a generalizat în secolul al VI-lea, dar Constituţiile Apostolice (secolul al IV-lea) menţionează existenţa acestui post, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că el exista din primele veacuri creştine. Postul Sânpetrului, cum este cunoscut în popor, nu are o durată fixă.
Postul Sfinților Apostoli este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a intreprinde acte mai importante (vezi Fapte 13,2 si 14,23).Totodată, prin ţinerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorat peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime; de aceea, în vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.
Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sampetrului are o durată variabilă de la an la an, deoarece începutul lui e în functie de data variabila a Invierii lui Hristos. Postul incepe luni, dupa Duminica Tuturor Sfintilor si tine pana in ziua de 12 iulie (inclusiv, daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea, dezlegandu-se in acest caz numai la peste si untdelemn). Durata lui este deci mai lunga sau mai scurta, dupa cum Invierea din anul respectiv a cazut mai devreme sau mai tarziu.
Spre deosebire de celelalte posturi, în special de cel al Paştelui, Postul Sfinţilor Apostoli este mai puţin aspru. Rânduielile şi Învăţătura din Ceaslovul Mare ne arată cum trebuie să ţinem acest post. Astfel, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume, gătite fără untdelemn, iar marţi şi joi se poate consuma untdelemn şi vin. Sâmbăta şi duminica se poate mânca peşte. Dacă în acest răstimp cade o sărbătoare mai mare în zilele de miercuri şi vineri se dă dezlegare la untdelemn şi vin, iar în zilele de luni, marţi şi joi se dezleagă la peşte. La hramuri si la Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (7 iulie) se da dezlegare la peste, in orice zi a saptamanii ar cadea.
