„Acesta este cu adevărat
Hristos, Mântuitorul lumii” (Ioan 4, 42).
Preasfinţiţi arhipăstori, Preacuvioşi şi Preacucernici părinţi,
cinstiţi monahi şi monahii, drept-măritori creştini,
Lumina cea neînserată a Betleemului ne adună pe toţi în preajma sfintelor altare pentru a ne închina în faţa Dumnezeiescului Prunc Iisus, fiindcă El aduce pacea, bucuria şi împăcarea omului cu Dumnezeu.
Din vistieria de învăţătură a Sfintei noastre Biserici desprindem lesne că Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos este darul cel mai de preţ, pe care Părintele Ceresc ni l-a oferit nouă pentru a ne face din robi fiii Săi.
Acest dar fără seamăn, de a ne fi adus din întuneric la lumina cunoştinţei, este rodul dragostei lui Dumnezeu, după cum scrie Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan: „Întru aceasta s-a arătat dragostea lui Dumnezeu către noi, că pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a trimis Dumnezeu în lume, ca prin El viaţă să avem” (I Ioan 4,9).
Atât de scump şi de neînlocuit a fost şi a rămas acest adevăr în Biserică, încât mintea omenească nu l-a putut formula mai deplin decât aşa cum s-a scris de Duhul Sfânt că „Dumnezeu este dragoste” (I Ioan 4,8). Continuând teologhisirea sa despre Întruparea Mântuitorului Hristos, Sfântul Apostol Pavel scrie că El „este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Coloseni 1,15), este „strălucirea slavei Tatălui şi chipul fiinţei Lui” (Evrei 1,3), deoarece „întru El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii” (Coloseni 2,9).
Deschizându-ne braţele Sale părinteşti, Dumnezeu a săvărşit lucrarea mântuirii noastre, nu direct din cer, cum putea să o împlinească, şi nici coborând pe pământ ca un înger, ci ca om deplin, aşa cum L-au vestit Sfintele Scripturi şi cum L-au văzut Sfinţii Săi ucenici şi Apostoli. Glasul lor răsună neîncetat: „Noi am văzut cu ochii noştri şi mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii” (I Ioan 4,14).
Cinstim şi prăznuim de veacuri evenimentul Naşterii Domnului, cu fior sfânt, cu inimile pline de nădejde, deoarece se face reîntâlnirea omului răvăşit de păcate cu Dumnezeu-Mântuitorul şi Iertătorul.
Iubiţi şi dragi întru Hristos fraţi şi surori,
Şi în acest an al mântuirii, Sfânta noastră Biserică a continuat lucrarea sa sfinţitoare, misionară, catehetică, dar şi social-filantropică. Atotţiitorul Dumnezeu ne-a învrednicit pe toţi fiii Bisericii Ortodoxe din Moldova să serbăm cu bucurie sfântă şi împliniri mântuitoare jubileul de două sute de ani ai Eparhiei Chişinăului. În acest context festiv şi jubiliar, prin binecuvântarea şi participarea Noastră, au fost organizate şi desfăşurate simpozioane şi conferinţe ştiinţifice, la care au avut implicare activă lumea academică, clerul şi nemijlocit tinerii, râvnitori şi căutători ai Adevărului.
De asemenea, cu acest prilej, ne-am bucurat de vizita şi împreuna-slujire a Preafericitului Patriarh Kiril la catedrala mitropolitană din Chişinău.
Am vizitat unele eparhii şi numeroase parohii ale Mitropoliei noastre, unde ne-am rugat împreună cu preoţii şi enoriaşii, prin săvârşirea Jertfei Euharistice, spre unitatea şi întărirea credinţei noastre. Împreună am participat la săvârşirea Drumului Crucii şi al Pocăinţei în jurul ţării noastre. Am discutat cu credincioşii, ascultându-le năzuinţele, bucuriile, dar şi necazurile.
În aceste zile sfinte şi luminoase ale Naşterii Pruncului Iisus – Mântuitorul lumii, binecuvântându-vă pe toţi părinteşte, Vă doresc să petreceţi Sfintele sărbători în pace şi bucurie, în lumină şi împlinire, cu sănătate, adevăr şi dreptate.
Sărbători binecuvântate. La mulţi ani!
Din milostivirea Pruncului Mântuitor,
+VLADIMIR
MITROPOLITUL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE
Naşterea Domnului
2013/2014
or. Chişinău
