Părinte drag, ne adresăm către Sfinția Voastră în această minunată zi, cu cele mai frumoase şi curate gînduri dorindu-vă deplină sănătate trupească şi sufletească, înţelepciune de la bunul Dumnezeu.
Vă dorim ca pacea şi liniştea să domnească în familia dvs, să ne fiţi şi în continuare un exemplu de bunic grijuliu, soţ iubitor, tată milostiv, prieten adevărat şi preot evlavios cum v-am ştiut pînă acum.
Să ne adune bunul Dumnezeu sărbătoare de sărbătoare în Casa Domnului ca să ne umpleţi mintea şi sufletele de înţelepciunea şi frumuseţea credinţei noastre ortodoxe, iar prin predicile pe care ni le spuneţi la fiecare slujbă să ne întărim în credinţă ca să ne ducem crucea vieţii cu dragoste, smerenie, ascultare şi fără cîrtire.
Fie ca Bunul Dumnezeu să vă ajute în înfăptuirea vrednică a nobilei şi de loc uşoarei misiuni ce v-a fost încredințată, având parte de linişte sufletească şi multe realizări pe tărâmul duhovnicesc şi păstoresc.
* * *
Există oameni pe care este de ajuns să-i întâlneşti doar o dată pentru a-ţi da seama de câtă dragoste şi bunătate sunt în stare. Aşa s-a întâmplat când l-am văzut pentru prima dată pe părintele Veniamin, atunci când a venit în Italia. Nu îl cunoşteam, însă ne-am dat seama că Dumnezeu ne-a trimis un adevărat păstor de suflete, de care cu toţii aveam mare nevoie.
Aici departe de casă, am fost într-adevăr bine primiţi, am găsit multe dintre cele pe care nu le aveam în Patrie şi s-ar părea că trebuia să fim mulţumiţi şi să ne continuăm cursul vieţii, bucurându-ne de ceea ce am reuşit să obţinem şi să realizăm, însă nu a fost chiar aşa. Aveam cu toţii un gol sufletesc, trăiam o neîmplinire care pe zi ce trecea, devenea tot mai mare şi mai mare; aveam nevoie de alinare sufletească, de un om care să se roage lui Dumnezeu pentru noi, să ne îmbărbăteze şi să ne susţină în acele momente de ispită şi disperare, când dorul devine greu ca o piatră, iar deznădejdea pare a fi fără margini.
Până la urmă, Mântuitorul ne-a auzit rugăciunile şi ne-a trimis păstorul pe care îl aşteptam – prin purtarea de grijă a Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Vladimir, Protoiereul Mitrofor Veniamin Onu a fost desemnat să păstorească credincioşii din oraşele italiene Vicenza şi Fidenza.
Nu vom vorbi prea mult despre câte s-au schimbat de când a venit părintele Veniamin în mijlocul nostru, însă vom spune doar atât; că suntem binecuvântaţi să avem ca îndrumător pe calea mântuirii pe Sfinţia Sa – un om de o deosebită cumsecădenie, de o responsabilitate rar întâlnită şi de o dragoste pentru cele sfinte cu adevărat exemplară.
În ziua sa de naştere nu putem să-i urăm dragului nostru părinte decât să ne trăiască mulţi ani, toţi feriţi şi feriţi de primejdii şi de ispite, trăiţi în dragoste şi frică de Dumnezeu, ca prin propriul său exemplu să fie luminător al sufletelor şi cârmaci înţelept în învolburata mare a trecătoarei vieţi pământeşti.
Întru mulţi ani, scumpul nostru păstor!
Un grup de credincioşi din parohiile ortodoxe
Fidenza şi Vicenza, Italia
