În ziua prăznuirii Sfântului Mare Mucenic și tămăduitor Pantelimon, părintele Veniamin Onu a luat parte la serviciul divin oficiat de către ÎPS Mitropolit Vladimir la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. După cum este și firesc, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie s-a desfășurat într-o atmosferă de o deosebită ținută spirituală, marcată de o comuniune desăvârșită între Întâistătător, confrații slujitori și enoriași.
Cu prilejul revenirii în Patrie și a participării la Liturghia praznicală, Prot. Mitr. Veniamin Onu ne-a declarat următoarele: “De fiecare dată când mă întorc în Moldova, mă încearcă deosebite sentimente de bucurie și puternice emoții, pentru că oricât de bine nu ar fi acolo unde ne aflăm, totuși nimic nu se compară cu împăcarea și liniștea sufletească pe care le trăim acasă. Și iarăși, întotdeauna simt nevoia de a-i mulțumi Domnului pentru binecuvântarea Sa pe care mi-o dăruiește atunci când mă ajută să revăd locurile natale și dragi. Cu deosebită dragoste particip la slujbe, rugându-mă dimpreună cu frații și surorile întru credință din țară. Iar bucuria mea este și mai mare, atunci când am fericita ocazie să particip la serviciile divine oficiate de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Vladimir, așa cum s-a întâmplat și astăzi. Iar cu această ocazie, vreau să mulțumesc Întâistătătorului pentru toată grija pe care ne-o poartă nouă, celor aflați departe, ajutându-ne permanent cu fapta și cu sfatul cel bun, lucru pe care îl simte întreaga comunitate din Italia – atât clericii precum și mirenii. Mai vreau să mulțumesc pentru primirea călduroasă de care dau dovadă întotdeauna și confrații mei slujitori de aici, de la Catedrala Mitropolitană, al căror suport îl simt permanent și dimpreună cu care mă bucur de posibilitatea de a da laudă lui Dumnezeu de fiecare dată când mă reîntorc aici, între pereții vechii și dragei Catedrale din Chișinău.”
Și chiar dacă slujba a luat sfârșit, totuși legătura spirituală dintre oameni rămâne vie și puternică, deoarece nicio distanță și nici un obstacol nu poate sta în calea dragostei dintre frați, a dorului de casă și mai ales a dăruirii pentru slujire la altarul Domnului.
